ba nu stiu voi da’ pe mine tare ma’nerveaza americanii astia, si politica lor de “las’  ca iti dai eu capu’ primu’ de orice eventualitate”, a atras antipatia multor oameni mai mult sau mai putin importanti pe planeta asta. Sa nu mai vorbim de lumea musulmana care de sarbatori mai taie cate un amerigo, asa sa fie primit ca jertfa de Allah si sa nu se supere Acesta pe vreun rob al sau caruia i s’o pus pata sa faca sex analiceste [...]                                                                                                                                                  Privind aceste aspecte cu profunzime sau superficialitate, multi dintre noi, ne declaram scuipatori pe steagu’ american, intr’un cuvant compus ANTI-AMERICANI, dar marea majoritate a oamenilor ignora unele aspecte pregnant prezente in “umila” lor existenta, si spun ca sunt impotriva acestui “imperiu roman contemporan”:

SUNT:

       anti-american, dar ma imbrac si ma incalt cu Nike

       anti-american, dar o ard salivand noaptea tarziu pe NaughtyAmerica.com

       anti-american, dar mananc la K.F.C si Mc Donald’s

       anti-american, dar stiu mai multe despre G. W. Bush decat despre Antonescu

       anti-american, dar imi place formatia Backstreet Boys Gays

       anti-american, dar stiu sa fredonez 324254354365 de melodii ale Madonnei, dar de Faramita Lambru nu am auzit

       anti-american, dar ma joc World Of Warcraft, Counter Strike si Need For Speed

       anti-american, dar astept ca prostu’ cu o floare pleostita in ploaie pe 14 februarie

       anti-american, dar folosesc “&” in loc de “si”

       anti-american, dar ma distrez uitandu-ma la south-park

       anti-american, dar mai bine ma uit la Stiffler’s Mom, decat la Brigada Diverse

       anti-american, dar folosesc internetul

       anti-american, dar spun “lol” in loc de “vaaaai ce amuzant”

       anti-american, dar zic nonstop nu magazin cu program permanent

       anti-american, dar mi’as plimba mutra acra’ntr-un Cadillac

       anti-american, dar beau produse Coca-Cola CO. si Pepsi CO.

       anti-american, dar cand ma chinui pe W.C. strig “Fuuuuuuuuuuuck!” in loc de “Fute’m'aaaaaas!”

      anti-american, dar ma visez detectiv F.B.I. ori de cate ori ma uit la filme cu Denzel Washington

      anti-american, dar fuckyouez pe toata lumea care ma irita

      anti-american, dar in loc sa fumez Kosuth si Snagov, fumez Kent, Winston, etc.

      anti-american, dar pasaresc limba romana cu engleza (si nu cea britanica)

      anti-american, dar mai degraba ma uit la Tonight Show cu Jay Leno, decat sa ma plictiseasca aia de la Divertis

      anti-american, dar e mai cool sa’mi rup curu’ pe skateboard decat sa ma joc cu o minge de oina

      anti-american, dar mai bine nu’s nimic….stai putin sunt anti-american dar sunt fan America!

Ati vazut si voi, ca daca citim printre randuri, nu numa’ ca nu vedem nimic, dar ne dam seama de adevarata politica externa pe care o duce S.U.A. si de efectele acesteia. Imaginati-va o saptamana fara internet, justin timberlake, messenger, mc donald’s, si alte americanisme. Va multumesc voua si in special urmasilor lui Vespucci pentru dragostea si grija care o au pentru noi si pentru ceilalti de pe Gloaba Pamanteasca (ca doar nah,,,bazele militare americane de la noi pentru asta sunt, sa ne “protejeze” de rusi). greatza, scarba, dispret, hai pa!

omul vorbeşte cu curul, nu cu gura, pentru ca gura mănâncă căcat!…asta era fraza pe care o auzeam foarte des din gura bunicului meu, în lungile mele vacanţe pe care le petreceam arestat la domiciliu in Constanţa, la începutul anilor 90. Problema nu era că un copil de vârsta mea care de abia întelegea de ce fetele nu au puţă auzea asemenea vorbe de duh, ci faptul ca le auzea toata lumea din bloc.

Aşezându-mă pe o gumă de mestecat la facultate mi-am adus aminte de mai multe întâmplări din aceea (post)comunistă perioadă. Croazierele mele in acest oraş erau dese, in fiecare an se ştia ca vara  eu şi sor-mea eram trimişi deseori in ciuda dorinţei noastre(că vorba aia când eşti mic nu contezi) în cel mai vechi oraş locuit al Româneziei. Ajungeam de obicei seara, mirosea a cozonac si o caricatură de şorecar pe nume Meghi ne mârâia răguşit de ”bun venit”.

A doua zi ieseam să ne intâlnim cu personajele copiii plătitorilor de taxe şi impozite şi toată ziua ne jucam de’a care’i mai prost prin cartier.

Printre aceste personalitaţi marcante a scuipatului pe jos callatisian, amintim:

 COCA - era o nebună de copilă descendentă a unei familii de ţărani refugiaţi in uzinele muncii socialiste pe timpul regretatului Tovarăş si pretin de nădejde Giorgi dabăl-iu Ceauşescu. Era inaltă, cu o gură mai mare decât ceea a metroului de la Universitate, mergea crăcănat, iar când nu mergea poziţia ei era ceva care aduce mult cu un semn al întrebării (o burtă mare cu doi floci in juru’ buricului, şi o ‘’spinare” cocoşa(lo)tă). Numele ei a fost intotdeauna un mister pentru mine, dar acum cu noile tipologii umane mi-am dat seama că avea totuşi sens, fiind sora unui COCAlar in devenire pe nume Remus(şc).

Vasi - cel mai bun prieten pe care’l aveam printre înaltele blocuri de pe bulevardul I Gh. Duca. Era un copil normal. Din p d v fizic era genu’ de băieţandru care creştea văzând cu ochii (nu cu urechile) dar numai în înălţime şi având un mers de girafă în derivă (expresie imprumutată). Într-un timp devenise ”persona non grata” pentru cei din scară pentru că se pişa des în lift (doar stătea la etaju’ 8), folosea des ”futu’ţi gura mă’tii”, se scobea’n nas de fiecare dată când avea muci sau cel puţin ocazia, şi facea balonaşe din saliva-producţie proprie. Porecle: Vasilache, Michiduţă, Muc.

Taner - personajul meu preferat dintre toţi nu pentru faptu’ ca mi’era simpatic ci pentru capul lui cel mare. Mereu faceam caterincă avec Vasi de feribotu’ care’l avea pe umeri:

             Tanere, dă’te fraţioare că ne iei soarele!

             Tanere, maică’ta câte luni a mers in scaun cu rotile după ce te’o scos afară?

             Tanere, capul tău seamănă cu o dublă de porumb sau chiar e o dublă de porumb?

             Băăăă Tanere să nu dai din cap ca poate cazi pe’o parte!  

             Tanere câte kile ai? (el: 25…) noi: Cu totul mă nu numa’ capu’?

Printre alţi copii de p’acolo se mai numărau: Dragoş, Roxana, Simona, Ana(iubirea mea de pe atunci,,,ramasă la rangul de platonică spre deziluzia mea), Cosmin, Remus(deja mentionat mai sus), sor’sa lu’ vasi (o târfă’n devenire), Andreea, Diţi, etc.

Zilele treceau foarte repede, ne jucam mereu, se făcea licitaţie la stat pe bara de bătut covoare din faţa scării (locul suprem), campionate de scuipat cât mai departe (in lungime evident), şi altele. Scurte erau totuşi dăţile în care trecea ora 6 şi noi eram incă p’afară. Câteodată ne mai punea bunicu’ la somn in dupamiezile în care n’avea ce face şi ne stresa aiurea. Ţin minte că trebuia sa ma frec la ochi sau sa ma dau cu alifiile alea chinezeşti pe la ochi că luam bătaie dacă nu adormeam(de parcă eu eram de vină). Când nu dormeam hârâiam câinele ăla ranchiunos şi îi băgam creioane’n cur. Mă miram mereu de îi crescuse oare ditamai buba la găoz. câinele era aşa de handicapat ca lătra şi făcea ca toţi dracii dacă uita bunica  să’l învelească.

Era frumos, de multe ori stăteam pe balcon si aruncam cu diverse în cei care treceau pe drum, ma jucam cu vasilache prin scările vecine, fugăream câinele cu trei picioare de la centrala termică, enervam ţiganii de dincolo de blocu’ vecin…zgâriam maşini, ne urcam pe bloc, ne certam şi ne băteam. Stăteam seara pe bară şi râdeam de Taner cum âsi lua bătaie de la cei mai mari, pentru ca nu vroia sa ne dea pufuleţi sau alte bunătăţi cu care venea afară. Era in stare să scuipe in cutia cu pufarine, sau să lingă toată ciocolata ca să nu împartă cu nimeni…

Cu toate astea era frumos, aveam un cearceaf mare plin cu jucarii inghesuit in coltul sufrageriei, un bunic care avea impresia ca ma cheama bolovan si/sau bou, o bunica talentata in a face niste cozonaci dumnezeiesti, pe vasilache din cauza caruia am capatat multe semne de buna purtare (cum le zicea pe vremuri la bushituri, zgarieturi, bube, etc)…

Timpul a trecut, blocurile de pe I GH DUCA au ramas la fel, copiii ce misunau odinioara in faţa scării au devenit studenti/mame/tati/cersetori/cocalari/homosexuali(cine stie….vasi avea de mic inclinatii)/unii chiar deputati sau oameni politici. Eram toti acolo intr-un decor simplu, necolorat aproape la fel cu cel de dinainte de decembrie ‘89…acum ma gandesc:,,,,cine mai era ca noi??….posibil ca altii care isi pun aceeasi intrebare…

Conform datelor statistice blogu’ acesta se bucura de o popularitate foarte mare pentru simplu fapt ca oamenii sunt interesati mai mult de ceea ce tine de propria lor persoana (si o sa vedeti mai jos tabelu’), decat ce se intampla in jur. De exemplu saptamana aceasta am avut trafic mai bun decat nastase blog, si alte rahaturi de bloguri care nu’si au rostu’. Prin urmare, uitati’va oameni buni care ceea ce au cautat acesti minunati cetateni ai Româneziei pe bătrânul google:

In concluzie ne lăudăm cu o sete imensa pentru cultură cum ar fi: pizdele la wc, căcău gigacalorie, dar si pentru anumite curiozitati si intrebări inteligente: mă mănâncă în cur, ce să fac?. Mă bucur extrem de mult dragi plictisiţi pentru atenţia acordată…la revedere. trăiască România Mare(ca mică nu’i niciodată de ajuns), şi vă salut: mânca-mi-aţi rezumatul să mi-l mâncaţi

Aseară, am ieşit la o plimbare pe bulevard, aşa pentru recreere si dintr-o dată s-a auzit sunetul isteric al unei ambulanţe. Înghesuit pe refugiul de pietoni de pe mijlocul lui Iuliu Maniu, am văzut ca ambulanţa se blocase undeva in apropiere. Sirena acesteia scotea un zgomot infernal…

Deranjaţi de acest zgomot, camarazii mei au inceput sa işi exprime indignarea urechilor. Printre cele 30 de persoane, amintesc, pe criterii de vârstă şi cultură, următorii:

  -muncitorul necalificat: “hai, băăăăăăăăi fiţi-ar ambulanţa a dreacului să-ţi fie!”

  -nevastă-sa (sau cea de lângă el): “băăăăi, îmi sparge timpanele, ăsta cu ambulanţa lui!”

 -cocalarus maximus (plictisit): “ăştia n-are urechi?”

 -copilul de 10-13 ani: “să mă fut! aşa galagie face de parcă ar muri cineva!”

 -o bătrână (in spatele meu): “păi moare cineva copile, de abia aştept şi eu!” (şi incepe să râdă doidinţic si răguşit)

-ambulanţa răspunde: nino nino

 

     Dupa o scurta calatorie cu metroul de la facultate spre casa, ies si ma apropii de trecerea de pietoni pt a trece strada. In clipa in care fac pasul de pe bordura intorc involuntar capul in dreapta si mi se pare ca vad pe cineva cunoscut…(o sa o numesc  pe respectiva persoana: Cineva) Ma intreb daca sa ma duc dupa Cineva sau sa’mi vad de drum. Ceva din mine imi spune sa nu o iau pe urmele lui Cineva, dar in ciuda dorintei de a ajunge cat mai repede acasa, pornesc spre el. In timp ce ma indrept spre Cineva mi se pare tot mai departe iar ceva in sufletul ma impiedica sa strig, mai ales ca nu stiu decat ca imi pare cunoscut. Pasind din ce in ce mai repede, in speranta ca o sa il ajung, uit aproape tot ce am facut in dimineata asta. Punctele cardinale nu sunt o problema in itinerariul pe care il am inaintea mea, iar pasarile mari de pe cerul senin parca ma ghideaza din ce in ce mai mult. Cineva este tot mai departe, iar eu aproape ca fug sa’l  ajung… La un moment dat ma cuprinde un sentiment intens…nu imi dau seama de natura lui. Amintirea unei iubiri din liceu…ce poate fi mai intens decat acest lucru care dainuie viata unui adolescent? Oare asta sa fie?

      Intre timp tot decorul se schimba: blocurile gri si triste se transforma in castele viu colorate cu multe flori la geam, oamenii si trasaturile lor anoste de zi cu zi in fiinte fericite care imi zambesc si ma fac sa ma simt cel mai incantat om de pe Pamant, iar masinile si restul in trasuri si biciclete care odinioara impanzeau strazile pavate ale orasului. Ma regasesc intr-un peisaj care aduce foarte mult cu Viena interbelica, mai exact bulevardul se metamorfozeaza in celebra RingStrasse, iar Cineva e tot in fata mea, mergand spre locul unde apune soarele. Totul devine divin, nu mai exista ura, nu mai exista injuraturi, doar sentimente frumoase care sfintesc momentul in care ma aflu.

      La un moment dat ma desprind de sol intr’o nemaintalnita levitatie…ma simt usor, nu mai percep niciun lucru rau nici o durere…nimic ce ar putea avea un impact negativ asupra mea. Imi simt sufletul liber: liber sa cunoasca noi locuri, liber de a vedea frumosul acestei lumi: natura si caldura sufleteasca ce imi inspira aceasta, liber sa iubesc… Ma opressc brusc in clipa in care vad un copilas de cateva luni care se uita la mine si imi zambeste…Zambesc si eu si imi vine in minte: el tocmai “a venit”, iar cineva tocmai “a plecat”…Oare cine? Trec pe langa el si raman cu intrebarea in minte, dar cel mai mult ma preocupa s ail ajung pe Cineva. Se lasa incet incet seara, iar apusul de un violet apocaliptic se contureaza undeva la capatul acestui peisaj divin. In calatoria mea desprinsa parca din alta lume, intorc capul si vad o oglinda in care se reflecta tot ce este in spatele meu, dar nu ma vad pe mine… Oare de ce?   Plutesc, totul se contureaza foarte bine, e o liniste in care doar unele acorduri de chitara dintr’o melodie pe care obisnuiam sa o ascult mai demult, isi fac loc in mintea mea. Cerul colorat in sute de nuante de albastru deschis cu nori albi pufosi pe care parca pasesc cu pasi mari…In calea mea vad o cladire construita in slujba Domnului, si ma gandesc la faptul ca odata o sa ajung si eu in faţa lui…pentru a raspunde pentru tot ce am facut sau nu am facut in viata mea…dar Oare când?

       Sunt fericit, lumea e a mea, si observ ca dintr-odata Cineva s’a oprit. Ma duc incet spre el, incerc sa intru in vorba dar totul devine mut si un tiuit imi chinuie urechile. Ajung la un metru de el, pun mana pe umarul lui, iar cand se intoarce spre mine vad doi ochi caprui demonici fara fata. In clipa aceea tot peisajul mirific se transforma intr’un cosmar, oamenii devin fiinte diabolice care danseaza si rad isteric, castelele in lungi si continue blocuri negre care ard si din care iese un fum negru inecacios, iar in inima mea isi face loc frica, dezamagirea, si simt din nou raul de data asta inzecit. In fata mea apar o multime de umbre, animale mostruase catarandu’se pe copacii uscati si uitandu’se gafaind la mine. Mi’e frica…Oameni aflaţi parcă intr’un chin etern târându’se pe jos si cerându’mi  ajutor, totul este murdar şi pe alocuri sunt focuri care imi dau impresia ca sunt in iad.

        Brusc imi vad toata viata in fata ochilor, tot raul pe care l’am facut, tot binele, toate persoanele pe care le’am iubit si cele care nu mi’au fost niciodata simpatice. Toti se uita acuzator la mine si ma fac sa ma simt vinovat pentru fiecare greseala pe care am facut’o pe parcursul vietii. Inima imi este bombardata din toate partile cu reprosuri, cu ura si nemaisuportand calvarul cad intr’un adanc negru si intunecat.

        Ma trezesc in locul de unde a inceput totul-pe trecerea de pietoni, unde multa lume este adunata si se uita fara sa scoata un cuvant intr’un punct fix. Imi fac loc printre multimea nemiscata, si vad o masina cu parbrizul spart si o femeie in varsta care imi trage un cearceaf alb pe faţa si pune o lumanare in dreptul capului. Raman mut! Nu mai inteleg nimic. Observ uimit ca nimeni nu ma vede, ţip la fiecare, incerc sa ii ating dar nimeni nu ma baga in seama… Mi’e frica,,, dar aud un glas care ma striga, imi intorc capul de data asta in partea cealalta si vad o fata cu parul inchis la culoare si cu ochii inlacrimati de un albastru intens care imi intinde mana, imi zâmbeşte angelic cu multa dragoste si  imi spune: Pentru tine s-a terminat…Radu! …si gasesc raspunsul la cele 4 intrebari…undeva in amurgul vietii mele.

Prin ‘9o cand aveam trei ani si am inceput sa diclesc ce si cum pe planeta asta (de retinut ca am fost inzestrat cu o genialitate iesita din comun), a inceput perioada pe care eu o numesc “medievala” a vietii mele. De ce? Pentru simplu’ fapt ca fac parte din prea iubita generatie “a cheilor de gat”(membrii click aici), ordinul acesta cavaleresc fiindu’mi conferit datorita programului de munca (post)socialista a parintilor. Stau si ma gandesc acum, cu oarecare temere dar cu foarte multa nostalgie nejustificata, ce frumos era pe atunci. Plecam la ore matinale dupa ce imi luam bataia cotidiana pt ca spargeam mereu sticla de chefir in timpul mesei, pe coclauri, ma urcam in copaci, ma jucam in noroi, ne dadeam picioare’n cur unu’ altuia in fata blocului, etc. Mereu strangeam banutii cu Al I Cuza sa ne luam inghetata (ma rog o tentativa cu gust special de apa), si in timp ce o savuram ma uitam indelung la sor’mea si simteam drama pe care o traia, aceea de a avea mereu codita si de a nu fi libera de contractul de baby-siStter. Imi revin amintiri sangeroase can ma gandesc la batranul “shotron”, jocu’ dea datu’ cu capu’ de coltu scaunului (a.k.a. elasticu’), si  multe alte joace care mai de care mai vrednic de topu’ imbecilismului: nu te supara frate(ca te ia mama dracu’), tara-tara vrem ostasi, perete(pt sor’mea se numea altfel: un-doi-trei-la perete-zdrang-juma’ de dinte lipsa), pac-pac(a nu se confunda cu becalismul “pac-pac” “cum te’am prins, pac judecatorie pac puscarie”), ascunSelea, prinSelea, etcul tembel. Cam asta era viata noastra in timpu’ lungilor vacante de vara post-comuniste care pe vremea aia parca aveau 6 luni nu 2 juma’. Cand ma gandesc ca ieseam dimineata si ma intorceam seara la 8-9 cu sindromu’-goleste frigideru’, mancam cu mainile nespalate dupa vanatoarea de broaste in raul Covasna(cunoscut pt mirosu’ de sobolan mort pe care’l are), si imi luam bataie dupa (de parca n’ar fi fost faptu’ consumat) [...]

      Iin clasa’ntai si in urmatoarea (a doua cred) a fost timpu’ petrecut 90% singur. Veneam pe la 12 acasa de la facultatea generala nr 8 cls i-IV, eram singur. Mai venea batranu’ din cand in cand sa imi arate cu dragoste paterna ca exista: ce note ai luat azi?….in cazu’n care era mai mica de 7 se lasa cu pumni, mananca tot-nu vreau-futu’ti pizda ma’tii de copil, etc., dar pleca mereu la 3:20 p.m. ca avea ore. Dupa ce pleca deschideam televizoru’ si ma uitam la toate desenele de pe rtl(pe vremea aia dupa-masa erau de la 5 la 8 numa’ desene). Dupa ce ma durea curu’ de la stat pe canapea, ma mai invarteam prin casa, il sunam pe Luc care era la cateva blocuri mai incolo si povesteam ca babele de la tara tot felu’ de cacaturi, intrebarea de baza fiind: Maine vii la scoala?….copii prosti. Dupa ce vbeam la telefon, cica ma apucam de teme, da’ toata vraja dura maxim juma’ de ora in care imi ascuteam creioanele, imi curatam penaru’, imi liniam caietele, s.a.m.d. pana ma plictiseam si abandonam lumea universitara. Astea erau zilele mele d’atunci….si inca imi aduc aminte ca spre sfarsitu’ saptamanii o asteptam pe sor’mea sa vina din Brasov.  Era o alta lume, o lume simpla, in care majoritatea si eu adormeam singuri, si o vedeam pe mama cateodata prin usa intre-deschisa cand venea noaptea tarziu…

(partea I)

Din ciclul “Limba noastra’i o comoara, pacat ca e in lei vechi” sa incercam sa ne oprim putin asupra lb romane.

Nu stiu voi (ceilalti din provincie), dar eu cand am ajuns aici in Capitala, am dat printre multe altele, peste un limbaj aproximativ nou dar totusi asemanator cu romana. O sa incerc, mai jos, sa dau CATEVA exemple (care’mi trec prin minte):

1. Expresii mai mult sau mai putin obscene:

“Ba, esti nebun?”

- e o intrebare la care esti indus in eroare incercand sa raspunzi. De fapt, cel care iti pune aceasta intrebare nu asteapta niciodata raspuns. E doar o modalitate de a’si arata surprinderea sau scepticitatea fatza de ceva ce tocmai i’ai spus. Este sinonim cu: “Serios?”, “Hai ma, pe bune?”, “Sa te cred?”, etc.

“O fi bine?”

- de obicei se foloseste cand tocmai ai terminat de relatat ceva, iar ceea ce ai spus provoaca un moment de liniste in randu’ ascultatorilor. De exemplu: “Mooooaaaaama, ce masina are ala….aia costa peste 45.000 E!!! O fi bine?”. Dar de cele mai multe aceasta sintagma e folosita fara sens devenind un automatism verbal. Este sinonima cu: “Ce parere ai?”, “Ce zici?”, etc.

“Da’o'n maica’sa ma’sii!”

- expresie des folosita prin care emitatoru’ isi arata dezamagirea, dezacordul, deziluzia, demoralizarea, etc. in ceea ce ce priveste sumedenia de neplaceri de care fiecare are parte in viata.

“Futu’ti rasa ma’tii!” (de regula “fu-ul” nu se pronunta)

- injuratura ce instiga la ura rasiala impotriva celui cu care te certi. Se recomanda utilizarea acestei sintagme in timpul unor certuri aprinse cu jidani, tigani, negrii sau asiatici. Sinonime: destule.

“Futu’ti mortii si ranitii ma’tii!”

- de asemenea foarte utila in a’ti arata intentiile pe care, din anumite considerente nervo-dracice, le ai pentru cel cu care te afli intr’o cearta aprinsa, sau de ce nu pentru a face public preferintele tale sexuale. Nu se recomanda in cazul in care cel din fatza ta este orfan sau infiat de catre o familie de gay. Sinonime: multe.

“Te tragi pe cur”

- i se spune acelui om care se retrage dintr’o anumita activitate din mai multe considerente: frica, nu i’a convenit ceva, nu i se pare interesanta, sau nu mai e apt pentru ea. Cel care foloseste aceasta expresie vrea sa isi arate dispretul fata de instabilitatea destinatarului. Un fel de batranescul: “una zici, si alta faci”.

“OMG sau Omege”

- expresie intalnita la adolescenti, cu precadere la adolescente. Aceasta exprima acel sentiment de “wow!!” pentru care autohtonul “Doamne Sfinte!” este prea sec si incapabil de a reliefa gravitatea situatiei. “Omege”-ul poate atinge cote astronomice privind nivelul intensitatii cu care este folosit in limbajul cotidian. De multe ori, isi pierde chiar el insusi efectul stupefiant, si devine inca un termen depasit de situatie. Ar mai fi ceva de retinut despre “OMG” si anume poate deveni foarte usor un automatism si sa te transforme intr’un/intr’o penibil/penibila. Sinonime: “Wow!!!”, “Nu’mi vine sa cred!!”, “Incredibiiiiiiil!!”, etc.

“OMFG sau Omefege”

- expresie identica celei de mai sus, dar cu un element nou: “fe-ul”. Acesta vine ca si intreaga expresie din limba engleza “fucking”, nu cred ca trebuie insistat asupra semnificatiei lui. Acest “fe” se adauga ca raspuns la un “OMG” spus anterior. In cazul in care sunt trei persoane, ultima va mai adauga inca un “fe” (Omefefege!). In cazul in care sunt mai multe de 3 de la 4 spre 500000 de persoane se aplica acelasi rationament al cuantificarii “fe-ului”. Sinonime: a se citi mai sus!

“Hali’me’ai p**a”

- categoric o expresie care este specifica adeptilor manelelor (martorii lui Gutza, Salamisti, discipolii regatului lui Jean de la Craiova, secta “Praslea cel voinic si Sorin Copilul de aur”, mormonii lui Florin from Mogosoaia). Aceste specimene folosesc expresia pentru a’si arata mania/furia/nevrozele(mai mult sau mai putin acute), pentru diferite lucruri care ii deranjeaza la talentul si valoarea lor. Sinonime: multe si simple.

“Manca’tz’as p**a ta!”

- are mai multe intelesuri si este utilizata frecvent in limbajul de zi cu zi

“Sa mori tu!”

- exprima reactia brusca in fatza unui lucru neasteptat

2. Cuvinte noi:

cocar = penis, organ genital masculin

carici = penis, organ genital masculin

pac-pac = este un becalism adoptat de multi fara rost la sfarsitul unei propozitii

magaoaie = mare, imens, enorm

căcău = sezut, dos, popular: cur, popou, etc.

băsău = sezut, dos, popular: cur, popou etc.

cocalar = manelist

minimalist = cel care asculta minimal

pularau = purtator de penis, plural: pularai

agarici = fraier sau ciumeg

martalog = reprezinta un tip de om aparte cu caracteristici totusi misterios de proaste si chiar mistice. Adevaratul sens al acestui termen + mai multe detalii gasiti dand click aici

3 Cuvinte care au suferit o schimbare morfo-genetica:

mânca’ţi’aş –> mânca’

tigara –> tigare

usa –> use

dracul –> dreacu’

futu’tzi –> ‘tutzi / ‘tuz

Multe din exemplele de mai sus au depasit conditia de regionalism fiind cunoscute si utilizate la scara nationala sau de ce nu internationala, daca nu gandim la romanii din strainezia.

leapsa de la sor’mea:

Reguli:
1. Put your music player on shuffle.
2. Press forward for each question.
3. Use the song title as the answer to the question even if it doesnt make sense.
4. Tag 5 people
5. Bold the questions and with the answers, give your own comments on how it relates to the questions.

1. How are you feeling today?
children (robert miles) - asa o fi

2. Will you get far in life?
Uneori viata e o tarfa (la familia) - deci tot ce’i posibil sa ajung departe (da’ ce e cu melodia asta in mp3-u’ meu???)

3.How do your friends see you?
risk my soul (fragma) - in realitate ma doare’n c*r de cum ma vad ei 

4. Will you get married?
wait for you:song for the ocean: (armin van buuren) - in concluzie dupa 56 de ani

5. What is your best friend’s theme?
touch me, feel me (darude) - mie’mi convine

6. What is the story of your life?
chillin’ (modjo) - asta da

7. What was high school like?
trouble sleeping (corrine bailey rae) - eventual pt altii

8. How can you get ahead in life?
 breathe (pink floyd) - mi se pare logic

9. What is the best thing about your friends?
the drive home (chicane) - nu prea’mi vine sa cred

10. What is in store for this weekend?
sirens of the sea (oceanlab) - as vrea eu 8->

11. What song describes you
dolphins cry (4 strings) - poate, poate nu

12. To describe your grandparents?
another way (paul van dyk) - too heaven eventual 

13. How is your life going?
sea engineering project (aural planet) - si eu zic la fel (aparent nonsens)

14. What song will they play at your funeral?
orbit (menno de jong) -intrebare idioata totusi 

15. How does the world see you?
potala (michi de la suie paparude) - inc’odata ma doare’n cur de lume

16. Will you have a happy life?
la aria del mare (aircraft) - in melodie e vb despre una tanara si libera, deci da

17. Do people secretly lust after you?
leaving town (chicane) - nonsens

18. How can I make myself happy?
beyond horizon (enmass) - asta da

19. What should you do with your life?
us and them (pink floyd) - cre’ ca

Aseara (joi 28 martie) am ajuns in bucuresti dupa un drum relativ relaxant in care m’am cultivat citind cateva capitole dintr’o carte si ascultand ceva muzica. Ajuns in Gara de Nord, cobor cu omniprezentu’ rucsac de 2432 kg (in jos evident), la metrou ca sa ma duc spre casa. Ma uit pe ceas, si cand vad ca metroul tocmai plecase, ma apuc sa’njur ca orice om care se respecta. Fiind trecut de 10 juma’ seara era o liniste porno in statie, chiar deranjanta.

 Dar aceasta liniste a fost tragic curmata de doamna angajata la metrorex care cu o voce iritanta a facut urmatoarea afirmatie:

   Domnu’ cu jacheta albastra, statia de metrou “Gara de Nord” nu e W.C.-u’ public!

Continui afirmatia in gand cu:”…incercati la Crangasi”. Nu am crezut pana acum ca este necesar sa ni se spuna care este scopu’ destinat statiei de metrou, dar ma intorc la ideea ca in fiecare zi invatam ceva nou. Dar in timp ce incercam sa ma abtin din ras, se mai aude inca odata glasu’ metrorexistei:

  Domnule, nu va auziti romaneste? Nu va e rusine, un pic asa?

Un pic sau mai multe picuri, poate omul cu nevoi magistrale o fi fost neamtz, sau si’o fi zis in sinea lui (roman fiind):

“Daca tot m’am apucat atunci macar sa termin”.

Concluzia: …

De ce iubim femeile??? Este o’ntrebare pe care si’au pus’o multi, printre care si Cartarescu, care a scris si o carte pe tema asta. In incercarea noastra (a ce-atarna-eenilor) de a gasi raspunsu’ la aceasta “curiozitate” va propun sa cititi urmatoarea anecdota, scrisa de o “ea” in speranta ca va primi ajutor specializat pentru o problema, zic eu, de sanatate. Sa citim textu’ deci:

“Stimati medici, am o mare problema. La propriu si la figurat. Acum 2 saptamani am facut cu iubitul meu pentru prima oara sex anal. Atat lui cat si mie mi-a placut enorm. Am observat ca orgasmul e mult mai intens daca preludiu e o partida buna de sex anal. De atunci,nu exista zi sa nu facem macar o data si sex in fund, doar ca de 3-4 zile mi s-a cam…dilatat anusul (recunosc ca nu sta prost la cap “dotare”). Marea problema am avut-o luni la servici cand nu am mai putut tine si…am scapat inainte de a ma aseza pe wc. M-am simtit penibil! Plus ca atunci cand fac dus si dau mana pe la fund, simt ca gaura este mai…larga,degetul intrand fara probleme.  Imi este frica, i-am zis si lui dar el tot spune ca se va strange, dar…cand? Azi dimineata m-a apucase in troleu, noroc ca am avut muschii fesieri mai puternici, altfel nici nu vreau sa imi imaginez, ce s’ar fi putut intampla!!!! Si pentru ca nu era de ajuns, ieri am scapat un partz cand vorbeam cu administratorul blocului despre gigacalorie. Efectiv nu l-am putut tine!!!
Va rog sa imi dati un sfat competenet pentru problema mea!!!”

Cred ca unul din multele motive pentru care iubim femeile este ca aceste creaturi fac multe lucruri CURioase pentru noi, de multe ori uitand ca se pot face “de cacat”(in cazu’ de fatza la propriu) oricand din cauza asta.                                       La revedere, baieti!